Abuzul în copilărie afectează structurile neuronale. Ce dezvăluie un studiu recent în acest sens

Pentru prima dată, cercetătorii au putut să observe schimbări în structurile neuronale din anumite zone ale creierului, în cazul persoanelor care au suferit abuzuri grave în copilărie.

Dificultățile asociate abuzului sever în copilărie includ riscul crescut de tulburări psihice, cum ar fi depresia, precum și niveluri ridicate de impulsivitate, agresivitate, anxietate, abuz de substanțe mai frecvent și sinucidere.

Cum are loc procesul funcționării optime a creierului

Pentru funcționarea optimă și organizarea creierului, semnalele electrice folosite de neuroni pot necesita deplasări pe distanțe lungi pentru a comunica cu celule din alte regiuni. Axoanele mai lungi de acest tip sunt în general acoperite cu un strat de grăsime numit mielină. Tecile de mielină protejează axonii și îi ajută să efectueze mai eficient semnalele electrice. Mielina se acumulează progresiv (într-un proces cunoscut sub numele de mielinare), în principal în timpul copilăriei, și apoi continuă să se maturizeze până la vârsta adultă.

Studiile anterioare au arătat anormalități semnificative în materia albă din creierul persoanelor care au suferit abuzuri asupra copilului. (Materia albă este formată în mare parte din miliarde de fibre nervoase mielinizate). Dar, pentru că aceste observații au fost făcute prin analiza creierului unor persoane în viață, utilizându-se imagistica prin rezonanță magnetică, a fost imposibil să se obțină o imagine clară a celulelor și moleculelor de materie albă care au fost afectate.

Ce a presupus studiul în cauză

Pentru a obține o imagine mai clară a modificărilor microscopice care apar în creierul adulților care au suferit abuzuri în copilărie, și datorită disponibilității probelor de creier de la Brain Bank din Douglas-Bell Canada, cercetătorii au reușit să compare probele creierului post mortem pentru trei grupuri diferite de adulți: persoane care s-au sinucis și care au suferit de depresie și au avut un istoric de abuzuri grave în copilărie (27 persoane); persoanele cu depresie care s-au sinucis, dar care nu au avut un istorc cu abuzuri în copilărie (25 de persoane; persoane care nu au suferit nici de boli psihiatrice și nici nu au avut un istoric cu abuzuri în copilărie (26 de persoane).

Afectarea conectivității neurale poate influența negativ reglarea emoțiilor.

În urma analizelor desfășurate, cercetătorii au descoperit că grosimea stratutului de mielină care acoperea o parte semnificativă a fibrelor nervoase a fost redusă DOAR în cazul persoanelor care suferiseră abuzuri grave în copilărie.

Ei au descoperit, de asemenea, modificări moleculare care afectează în mod selectiv celulele care sunt responsabile pentru generarea și întreținerea mielinei. În cele din urmă, au descoperit creșterea în diametru în cazul câtorva dintre axonii cei mai mari (în grupul persoanelor abuzate în copilărie). Toate aceste observații i-au determinat pe cercetători să speculeze că acestea pot altera cuplarea funcțională între cortexul cingulat și structurile subcortice cum ar fi amigdala și nucleul accumbens (zone ale creierului asociate reglării emoțiilor, recompensei și senzației de satisfacție). Astfel, persoanele abuzate prezintă o metodă diferită de procesare a emoțiilor.

Sigur că mai este nevoie să fie lămurite mai multe aspecte despre când și cum se petrece acest lucru, astfel că cercetări adiacente vor fi desfșurate.

Sursa: ScienceDaily

0 Comentarii

Adauga un comentariu

KidsOut