Alimentația mamei în timpul alăptării

Alimentația mamei în timpul alăptării nu trebuie să fie una perfectă. Este totodată important ca acestea să aleagă alimente sănătoase și să mănânce echilibrat pentru a-și restabili rezervele nutriționale pierdute la naștere și de a evita epuizarea. Ele pot mânca alimente care nu erau indicate în sarcină (ex: sushi, brânză nepasteurizată).

Mănâncă atunci când îți este foame

Pentru a produce lapte, corpul vostru are nevoie de calorii suplimentare. O parte dintre aceste calorii provin din rezervele pe care le-ați acumulat pe timpul sarcinii. Cealaltă parte vă este furnizată din alimentație. Astfel, pentru a produce lapte în cantități suficiente, este important să mâncați atunci când vă este foame.

Anumite mame se plâng de un apetit crescut pe perioada alăptatului. Este normal, nu trebuie să vă îngrijoreze acest aspect și nici să limitați cantitatea alimentelor pe care le mâncați. Atât timp cât se respectă apetitul, multe mame care alăptau au pierdut în greutate gradual în primele 6 luni după naștere. Apoi, kilogramele se stabilizează.

Iată câteva sfaturi utile pentru a vă ghida în alimentație!

Regimurile nu sunt recomandate în alăptare!

  • În plus față de cele trei mese ale zilei, luați câteva gustări sănătoase și nutritive, de exemplu fructe, legume, pâine din grâu integral, brânză, iaurt;
  • Dacă vă veți hrăni bine, nu este necesar să luați și suplimente de vitamine și de minerale. Totodată, dacă sunteți vegetariană și nu consumați niciun produs de origine animală, este recomandat să luați un supliment de vitamina B12. De fapt, o carență de vitamine la mamă ar putea atrage o scădere a nivelului de vitamine din laptele său;
  • Beți apă. Dacă urina este închisă la culoare, acesta poate fi semnul că nu consumați suficientă apă. De știut este faptul că a bea mai multă apă nu duce la o creștere a cantității de lapte produse. Mai mult, credința conform căreia trebuie să beți lapte pentru a produce lapte este cât se poate de falsă.

Vitamina D

Majoritatea pediatrilor recomandă luarea unui supliment de vitamina D de către bebelușii alăptați încă din primele zile de viață. Atenție la supradozaj dacă folosiți vitamina D lichidă. Înainte de a administra vitamina D, este recomandat să consultați medicul pediatru pentru informații suplimentare și sfaturi specifice.

Bebelușul reacționează la laptele matern?

S-a crezut multă vreme faptul că anumite alimente, precum varza, ceapa sau carnea condimentată le pot face rău bebelușilor. Astăzi știm faptul că aceștia se adaptează foarte bine. De fapt, este foarte rar ca un bebeluș să reacționeze la un aliment mâncat de mama sa.

În primul an de viață, se estimează faptul că doar 5% dintre bebelușii alăptați ar avea această reacție, alimentul responsabil fiind laptele de vacă în majoritatea cazurilor. Alte alimente care pot cauza, de asemenea, reacții sunt ouăle, arahidele, nucile, soia și peștele.

Riscurile de alergie: Existența unei legături între alimentația mamei și riscul ca bebelușul alăptat să dezvolte alergii alimentare nu a fost demonstrat. Este așadar inutilă retragerea alimentelor alergene din alimentație, chiar dacă un membru al familiei voastre are alergii alimentare.

Dacă micuțul pare să reacționeze la un aliment pe care îl mâncați, este indicat să renunțați la acest aliment o perioadă de timp și să-i supravegheați reacțiile. În majoritatea cazurilor, simptomele dispar în general între 24-48 de ore. Totodată, dacă este vorba de un aliment pe care îl consumați în mod regulat, de exemplu produsele lactate, acestea pot dura de la două la trei săptămâni pentru a dispărea orice urmă din metabolismul vostru.

Dacă bebelușul se simte mai bine după eliminarea alimentului, reîncepeți să îl consumați. Dacă simptomele reapar, acest aliment este probabil cauza și va trebui să îl retrageți definitiv din alimentație. Consultați totuși un nutriționist pentru a evita carențele alimentare.

Dacă bebelușul nu își revine deloc, este cel mai probabil intolerant sau alergic la un alt aliment sau are o altă problemă de sănătate. În acest caz, vorbiți cu medicul.

Alimente și produse de evitat sau de consumat cu prudență

  • Cafeina ajunge ușor în laptele matern. Nu beți mai mult de două căni pe zi de ceai verde, cafea sau ciocolată caldă, sau băuturi carbogazoase precum Cola. Ceaiurile și alte băuturi decafeinizate nu pun nici o problemă. Optați pentru tei, mentă și ceai de fructe.
  • Evitați băuturile energizante, căci acestea conțin substanțe care pot fi periculoase pentru bebeluș;
  • Limitați-vă consumul la tonul alb în conservă de 300 grame pe săptămână, deoarece conține mai mult mercur decât tonul gălbui. Nu există nici o limitare pentru tonul gălbui la conservă.
  • Evitați să mâncați mai mult de o dată pe lună (maxim 150 gr) ton proaspăt sau congelat, carne de rechin, spadă, escolar, pion portocaliu, știucă, șalău, păstrăv de lac, caviar și ficat de pește, căci aceste alimente absorb mult mai mulți poluanți decât ceilalți pești, mai ales mercurul, care îi poate fi nociv bebelușului vostru.

Și medicamentele?

Majoritatea medicamentelor se pot găsi în mici cantități în laptele matern. În ciuda acestui lucru, multe sunt compatibile cu alăptatul. Din contră, anumite medicamente sau produse naturale pot avea efecte nefaste asupra bebelușului sau pot împiedica producția de lapte. Este printre altele, cazul decongestionantelor, antihistaminicile și anumite contraceptive orale. Din această cauză, este de preferat consultul unui profesionist în sănătate înainte de a lua aceste produse. Mamele care alăptează trebuie să fie atente la producția lor de lapte pentru a detecta rapid o scădere a acestuia ce ar putea compromite dezvoltarea bebelușului.

  • Alcoolul trece în lapte și fiecărui pahar de alcool îi ia de la 2 la 3 ore pentru a se elimina din laptele matern. Timpul de eliminare variază funcție de greutatea persoanei. Academia americană de pediatrie consideră consumul de alcool ca fiind compatibil cu alăptarea, de fapt, alcoolul consumat ocazional sau de manieră regulată în cantități mici nu pare a fi periculos pentru bebelușul alăptat. Totuși, abuzul regulat de alcool încetinește luarea în greutate a bebelușului și îi periclitează dezvoltarea. Alcoolul consumat în cantități mari poate inhiba reflexul de ejecție la unele mame.
  • Evitați fumatul sau alăptarea imediat după ce ați fumat, deoarece nicotina trece în laptele matern și îi poate opri producția. Bebelușul poate deveni iritabil, să plângă sau să facă insomnii din cauza nicotinei. În plus, evitați fumatul în prezența bebelușului. Dacă vreți să folosiți plasturele sau guma de nicotină pentru a vă opri din fumat, consultați medicul.

Anumite alimente pot produce mai mult lapte?

În multe culturi, proaspetelor mame le sunt sugerate consumul anumitor alimente pentru a crește producția de lapte, cum ar fi ovăz, migdale, orez, cane de pui și diferite ierburi. Sunt anumite femei care au susținut faptul că au avut succes cu aceste metode, însă niciun studiu nu a putut să le confirme eficacitatea.

De altfel, contrar credințelor populare, berea nu duce la creșterea cantității de lapte produs de mamă. Alcoolul are mai degrabă efectul de a reduce producția de lapte. Orzul conținut de bere poate stimula producția de prolactină, un hormon care influențează alăptatul. Drojdia de bere, din contră, nu are acest efect.

Dacă producția de lapte este insuficientă, creșteți frecvența suptului și asigurați-vă că sânii sunt goliți după fiecare supt. Dacă, în ciuda a tuturor acestor eforturi nu aveți lapte, consultați medicul. Acesta vă poate prescrie un medicament pentru a crește producția de lapte.

 

0 Comentarii

Adauga un comentariu

KidsOut