Chiar putem educa un copil fără să țipăm?

„Aranjează-ți camera!”, „Grăbește-te!”:  nu este ușor să te faci ascultat fără să te enervezi. Cum putem educa un copil fără să țipăm, ne spun experții educației pozitive.

„Uneori mă ustură în gât de la cât am țipat la cei doi copiii ai mei”, mărturisește o mamă. „Încerc totuși să rămân calmă, dar este mai puternic decât mine, sunt obligată să repet de 10 ori un lucru. Nu mai știu ce să fac.” Mamele depășite precum cele din exemplele oferite, aproape că au epuizat raionul dedicat tinerilor părinți, în frumoasa încercare de a se sprijini pe lecturile consacrate educației pozitive.

Adepții educației pozitive susțin faptul că părinților le lipsesc anumite repere parentale. Aceștia au nevoie de a  reinventa o nouă schemă educativă, între autoritarismul postbelic și laxismul post ‘68.

 O importantă repunere în temă

Educația pozitivă nu este o baghetă magică pe care o fluturi deasupra copiilor prin pronunțarea bunei formule, ci este o schemă educativă pe care trebuie să o integrezi în stilul tău de viață. Aceasta poate necesita o importantă punere în discuție din partea părinților care au în obicei de a fi mai degrabă directivi decât colaboranți. Trebuie conectați la propria lor poveste. Putem educa fără să țipăm, dar trebuie mers mai departe de eventualele momente de relaxare. Suntem ființe umane sub imperiul propriilor emoții. Având metoda și dorința, vom reuși.

A fixa limite

Contrar ideilor primite, a educa fără a țipa nu este sinonim cu laxismul. Ajungem adesea să țipăm pentru că limitele nu sunt bine trasate. Părinții trebuie să dea dovadă de autoritarism mai degrabă decât de autoritate pentru a se face înțeleși, aceasta fiind portița spre escalada verbală. Trebuie încercat găsirea unui echilibru.

Valorizarea comportamentelor pozitive

Copilul este definit prin prisma aprecierii părinților. Nu îl faceți să își vadă doar greșelile, fără a-i valoriza comportamentele pozitive, întrucât acest lucru îi va face să le atragă atenția părinților printr-un comportament inadecvat.

Exprimați-vă sentimentele

Exprimați-vă sentimentele în loc să vă lăsați pradă reproșurilor. Utilizați mai degrabă „eu” decât „tu”. Cum ar fi „Văd că ai camera dezordonată, sunt puțin derutată pentru că voiam să dau cu aspiratorul. O poți face tu, te rog?”. Cu siguranță va fi mult mai încurajatoare decât ”Aranjează-ți camera imediat, ești un dezordonat!”.

Oferiți-le dreptul de a greși

Suntem mereu sub presiune atunci când ne raportăm copiilor noștri. Această presiune se face resimțită mai ales seara, în momentul rezolvării temelor pentru acasă ale acestora, când vor izbucni noi conflicte. Ora temelor este un moment critic în timpul căruia copilul ar trebui ajutat prin descoperirea metodelor de învățare care i se potrivesc. De exemplu, unii copii au nevoie de a se mișca pentru a învăța.

Sancționați, dar nu pedepsiți

Dacă greșeala este omenească, ea nu trebuie totuși pedepsită, ci, mai degrabă, reparată. Dacă luăm cazul unui pahar vărsat, sancțiunea poate fi uscarea apei și cererea de scuze pesoanelor udate. A țipa nu aduce nimic pozitiv. Repararea unei probleme permite conștientizarea consecințelor actelor sale.

Recunoașterea emoțiilor copilului

Un copil nu vine de la școală spunând „Mamă, sunt foarte supărat pentru că nu am reușit să îmi termin temele”, acesta nu va părea decât obosit pentru că părinții lui au fost să îl ia de la școală. Căutarea unei bune conexiuni cu copilul prin intermediul cuvintelor reprezintă de multe ori cea mai bună soluție. Chiar dacă o criză apare în ciuda a toate, este de preferat să investiți 15 minute în timpul de relaxare, de a citi o poveste, spre exemplu, înainte de a reveni la ceea ce făceați înainte. Nu este vorba de delăsare. A educa fără a țipa, este înainte de toate a educa.

A educa fără a țipa depinde foarte mult de propria educație a părinților. Nu poți impune unui copil ceea ce tu nu poți respecta. Copilul este oglinda ta, asigură-te că o menții mereu curată!

 

0 Comentarii

Adauga un comentariu

KidsOut