5 Semnificații ale plânsului copiilor și moduri utile de a răspunde acestuia

Plânsul cel mai puternic și țipător pe care copiii îl pot avea, se desfășoară în intevalul 2-4 ani. Potrivit studiilor, plânsul și scâncetele copiilor de această vârstă sunt mai enervante și mai greu de suportat, decât sunetul provocat de o unghie pe-o tablă sau scrâșnitul cu un cui pe lemn.

Un astfel de plâns țipător îi poate enerva pe părinți, care, fără să-și dea seama, ajung să reacționeze cu furie și frustrare.  Pentru a mai înceta să ne supărăm și să începem să întâmpinăm acele plânsete cu compasiune, este important să avem în minte motivele științifice ale unui astfel de plâns țipător și ceea ce copii încearcă să obțină cu un astfel de plâns.

  1. Copiii pot apela la plâns pentru că au nevoie de ajutorul vostru!

Plânsul poate reprezenta o metodă prin care prichindelul de 2-4 ani își exprimă epuizarea și dorința de a fi tratat din nou ca un bebeluș.

Când copiii sunt stresați, flămânzi, însetați, obosiți sau copleșiți (adesea din cauza unei schimbări în rutină), vocile lor dulci și suave sunt înlocuite cu tonuri înalte, care se pot traduce prin „vreau acum”.

Poate necesita un ajutor imediat, cum ar fi – un pui de somn, o porție de apă sau lapte, schimbarea scutecului, etc. Cert este că, indiferent că sunt conștienți sau nu, aceștia se încadrează în adevărul științific potrivit căruia plânsul atrage mai repede atenția persoanelor din jur.

De încercat: atunci când copilul apelează la plânsete de răsună în tot blocul, încearcă să descoperi ce nevoie are acesta și, cu răbdare și calm, încearcă să modelezi felul în care acesta cere lucruri, propunându-i exprimări mai delicate, în cuvinte.

Aveți în continuu în minte că un astfel de plâns este o cerere urgentă de resurse sau confort.

  1. Plânsul poate sugera nevoia de conexiune a copiilor!

Unii psihologi susțin că plânsul copilor poate fi o dovadă că aceștia au nevoie de mai multă conexiune și atenție din partea unui părinte (spre exemplu, o lectură înainte de culcare, joacă sau chiar o sesiune de gătit). Deci, atunci când copilul te întreabă dacă te joci cu el, poți răspunde: „Sigur! Îmi place la nebunie să mă joc cu tine.” Și așa poți evita plânsetele și isteriile.

De asemenea, există cercetări care sugerează că copiii plâng mai mult, atunci când mediul familial este negativ sau conflictual. Deci, evitați să vă exprimați emoțiile negative în fața copiilor, căci nu va dura mult până ca aceștia să vă urmeze exemplul.

Astfel, atunci când mai observați că cel mic plânge, uitați-vă puțin la propria stare emoțională, la nivelul de stres sau atmosfera generală din familie.

  1. Scâncetele și plânsele copiilor pot sugera nevoia acestora de a-și exprima sentimentele!

Uneori, plânsul isteric sau poate un simplu scâncet pot exprima tristețea sau dezamăgirea copiilor. În astfel de cazuri, este recomandat ca părinții să accepte, să valideze și să sprijine exprimarea sentimentelor de către copii, în loc să corecteze, să controleze și chiar să judece sentimentele celor mici și modul de exprimare al acestora.

De încercat: Întâmpinați sentimentele copiilor, chiar și pe cele negative, cu bunătate! Dacă nu vă simțiți capabili să faceți acest lucru, inspirași și expirați adânc pentru 10 secunde și după oferiți sprijinul necesar copiilor.

  1. Copilul poate plânge pentru că are un temperament sensibil sau arțăgos!

Fiecare copil se naște cu un bagaj emoțional și mental unic. Cercetătorii aduc în discuție adesea 3 tipuri de temperament: ușor sau flexibil; activ sau arțăgos și ușor de „încălzit” sau precaut. Totuși, niciun copil nu se va încadra vreodată perfect în vreuna dintre aceste categorii.

Astfel, este recomandat să țineți cont că unii copii se nasc cu tendința de a avea reacții mai intense, o voință mai puternică, mai multă anxietate sau o capacitate mai dificilă de a face față unor experiențe noi sau schimbări. Chiar dacă acesta e felul lor de a fi, asta nu înseamnă că nu puteți interveni pentru a-i învăța moduri mai bune prin care să facă față acestor emoții.

  1. Copilul poate plânge în încercarea de a te îndupleca!

Spre exemplu, dacă s-a întâmplat ca o dată să îi cumperi sau să îi dai copilului ceva pentru că a plâns, acesta va vedea în plâns o strategie viabilă prin care să te convingă să îi îndeplinești dorințele.

Astfel, este recomandat să aveți reguli bine stabilite, să fiți fermi, pentru că doar așa veți putea evita ca plânsul copilului să se transforme într-un soi de șantaj.

Deci, nu ignorați plânsul copiilor! Tratați-l pe acesta cu înțelegere, răbdare și blândețe, pentru a stabili o conexiune puternică cu propriul copil. Cercetătorul John Gottman sugerează că, oferind un răspuns pozitiv și plin de iubire unui copil care plânge, completezi „contul bancar emoțional” al copilului și consolidezi legătura cu acesta.

0 Comentarii

Adauga un comentariu

KidsOut

KidsOut