Echitatea între frați și surori

Echitatea între frați și surori

În familiile cu mai mult de un copil, problema echității presupune adesea: calculul cheltuielilor, al timpului acordat, al atenției oferite, etc. În ciuda tuturor eforturilor, va exista mereu un copil care va spune „Nu este corect!”. În loc să evite gelozia, echitatea pare să crească rivalitatea dintre frați și surori.

Nevoia de a se simți unic

Chiar dacă primește aceeași atenție, același număr de cadouri, etc. ca frații și surorile, este posibil ca un copil să simtă o nedreptate. Pentru a fi corect cu copiii voștri, nu trebuie să calculați ceea ce le dați. Trebuie mai degrabă să acționați în funcție de nevoile particulare ale fiecăruia. De exemplu, „Sora ta are nevoie de mine pentru a-și termina construcția/ gândește-te bine la ceea ce am putea face împreună după ce termin cu ea.”

Fiecare dintre copii are nevoie să se simtă că este special pentru voi, că îi acceptați individualitatea și diferențele. Recunoscându-le caracteristicile individuale, răspundeți nevoilor de a se simți unici. Îi ajutați în acest fel să accepte un tratament diferențiat pentru fiecare.

Cum să fiți drepți și echitabili

  • Dați șansa fiecărui copil să se simtă special în ochii voștri.
  • Recunoașteți și lăudați-le forțele, abilitățile și caracteristicile fiecăruia, evitând în același timp comparațiile.
  • Refuzați să răspundeți la întrebarea „Ce preferi?”.
  • Împărțiți momente de intimitate cu fiecare dintre copii.
  • Evitați să îl faceți pe copilul cel mare să poarte povara fratelui model.
  • Oferiți fiecăruia un spațiu pentru a dormi, pentru a se îmbrăca sau pentru a se izola. Ca fiecare să aibă pătura sa, culorile preferate, etc.
  • Favorizați prieteniile respective. Fiecare copil are grupul său de prieteni și nu ar trebui să fie constrâns să își includă fratele sau sora în acesta.
  • Puneți în practică un orar adaptat vârstei fiecăruia. Cel mare ar trebui să poată beneficia de privilegii asociate vârstei sale (spre exemplu, să se culce cu 15-20 de minute mai târziu).
  • Însoțiți-i la diverse activități.
  • În cazul unei aniversări, nu cumpărați un cadou de consolare celui care nu își celebrează ziua de naștere. Este ziua celui a cărui aniversare este.

Primul, al doilea, al treilea: cine are cel mai bun loc?

Liniștiți-vă, fiecare copil își găsește fericirea în locul său. Există totuși tendințe pe care le putem anticipa, pentru a evita micile discordanțe.

Copilul cel mare: o favoare ambivalentă

Poate fi victima unor greșeli legate de lipsa de experiență a părinților.

Își însușește unele responsabilități care nasc în el sentimentul de competență și de importanță față de părinții săi, sentiment care va dura până la vârsta adultă.

Evitați să îl faceți pe copilul cel mare să poarte greutatea „copilului model”. Dacă va trebui să arate mereu un exemplu, ar putea dezvolta resentimente față de frățiorul sau surioara sa.

Mijlociul: blocat între doi favoriți?

Se poate plânge că este mereu al doilea și nu este nici cel mic și răsfățat, nici cel mare care are dreptul la toate…

Dacă plângerile nu sunt fondate, părinții nu ar trebui să se simtă vinovați. Mijlociul va vedea apoi că este inutil să țină acest discurs. De fapt, se remarcă faptul că majoritatea mijlociilor dezvoltă gustul competiției.

Valorificați rolul și locul său în cadrul familiei: cel care are o complicitate de joc cu cel mare și care îi ajută pe mama și pe tata cu cel mic.

Mezinul și răsfățatul în materie de respectare a drepturilor

Are avantajul de a avea numeroși „părinți” care să îl învețe foarte multe lucruri.

Dacă îl tratăm ca pe un bebeluș și nu îi cerem aceleași lucruri ca și celorlalți, ar putea să se simtă devalorizat și să se comporte ca un copil răsfățat. Cel mai bine este să îl tratați ca pe ceilalți.

Atunci când crește, dați-i, ca și celorlalți membrii ai familiei, mici responsabilități, pe măsura sa. Se va simți astfel valorificat și va înțelege importanța rolului său în familie.

 

[shareaholic app="share_buttons" id="26044356"]

0 Comentarii

Adauga un comentariu

KidsOut

KidsOut