Pedeapsa și efectele sale asupra copiilor

Fiecare părinte își dorește să-și educe copilul, să-l învețe distincția dintre bine și rău, dintre ce e corect și ce e greșit. Însă, din dorința de a la insufla copiilor niște principii sănătoase de viață, de multe ori, suntem tentați să apelăm la metode de educare nu prea potrivite, care ajung să afecteze dezvoltarea armonioasă a copiilor noștri. O astfel de metodă la care nu de puține ori alegem să apelăm este pedeapsa. Nu-i așa că măcar o dată ai ales să-l înveți pe copilul tău o lecție prin această metodă de corecție?

Înainte să mai iei în calcul să-ți educi copilul prin acest mod, iată câteva lucruri pe care ar trebui să le ai în vedere despre pedeapsă și efectele pe care aceasta le are asupra copiilor.

În primul rând, pedeapsa poate îmbrăca mai multe forme.

  • Pedeapsa fizică include numeroase forme de maltratare printre care se numără pălmuirea, bătaia, lovirea cu diverse obiecte.
  • Agresiunea verbală reprezintă o altă metodă de pedeapsă. Țipetele, insultarea și ironizarea copilului, faptul că îi adresezi cuvinte grele, precum „nu te mai iubesc” sau „ești rău” sunt diverse variante ale acestui tip de pedeapsă.
  • Restricțiile, condiționarea copilului în a desfășura diverse tipuri de activități reprezintă o a treia forma de pedeapsă. De exemplu, îi spui celui mic că nu are voie să privească la televizor, până nu își face temele sau nu îl lași să se joace, dacă nu face curat în cameră.
  • Sancțiunile/consecințele reprezintă o altă metodă de pedeapsă pentru copii. De exemplu, cel mic a spart geamul vecinului cu mingea, iar tu drept pedeapsă, îi spui că va suporta toate cheltuielile din propria alocație. Sau îi spui copilului că dacă nu mănâncă la cină, chiar de îi va veni foame, nu va mai primi nimic până a doua zi.
  • Abandonul simbolic reprezintă ultima formă pe care o poate îmbrăca pedeapsa. Îi spui copilului că tu te-ai săturat de boacănele pe care le face, că nu învață nimic din ce îi spui și îi arăți și din acest motiv, de azi, va trebui să se descurce singur, fără să-ți mai ceară ajutorul sau vreun sfat.

Indiferent pe care dintre pedepse ai aplicat-o, niciuna dintre acestea nu este benefică pentru dezvoltarea copiilor. Nu uita că cei mici învață și iau ca exemplu, ca reper experiențele pe care le trăiesc! Nu trebuie să ai pretenția ca, dacă tu acasă aplici pedepsele anterior menționate, cel mic să îi trateze pe ceilalți cu bunătate și modestie. Aceste caracteristici umane nu se „învață” cu pedepse, ele se dobândesc cu multă înțelegere și empatie venită din partea noastră, a părinților. Mai mult, odată ce copilul își ispășește pedeapsa pentru un comportament neadecvat, primul gând care îi vine în minte este că prin aceasta a fost absolvit de orice vină, lucru ce îl va tenta să adopte din nou același comportament. El știe deja că dacă face un anumit lucru, consecința e o anumită pedeapsă, după care „scapă” fără să-nvețe nimic, fiind liber să acționeze din nou în același mod greșit. Deci, în aceste condiții, ce rol mai are pedeapsa, dacă cel mic continuă să persiste în greșeală?

Bineînțeles că și pentru pedepse există o alternativă. În acest sens, comportamentul tău este definitoriu, constituind un exemplu, un model pentru copilul tău. Lasă drama deoparte, renunțând la pedepse și oferă-i copilului dragostea de care are nevoie. Cu acest „tratament” copiii sunt mai predispuși să te asculte, să-ți urmeze sfaturile și chiar să-și asume responsabilități și să ia cele mai bune decizii.

Întâi de toate, trebuie să înveți să te temperezi, să-ți controlezi emoțiile. Nu uita, că tu ești principalul model pentru copil! Astfel, nu ar trebui să acționezi și să iei decizii când ești supărat sau nervos, pentru că este posibil că alegerile tale să nu fie prea inspirate.

Adesea, empatia poate fi soluția. Este posibil ca, uneori, copiii că nu aibă chef să stea la discuții. Și ei, la fel ca adulții, au zile și zile. E posibil ca atunci când tu îți dorești să stați de vorbă, el să fie într-o pasă mai proastă. Este necesar să înțelegi acest lucru, să îi oferi pauza de care are nevoie, după care, mai mult ca sigur, va veni el singur pentru a-și spune ofurile și a-ți cere sfaturile, iar tu vei avea ocazia să-ți arăți suportul.

Un alt lucru pe care îl putem face în loc să ne grăbim să dăm pedepse este să stabilim niște reguli. Însă și aceste reguli nu trebuie să fie impuse, ci explicate celor mici, pentru a putea fi înțelese. Astfel, știind scopul unei reguli, copiii vor ține cont de aceasta. De exemplu, nu este suficient să îi spui copilului „Nu mai bate mingea în casă!”. Această restricție trebuie să fie însoțită de explicații: „Nu mai bate mingea în casă pentru că deranjezi vecinii sau pentru că poți sparge geamul, sau diverse obiecte. Mai mult, bătutul mingii este o activitate pentru spațiile deschise. Acolo nu există pericole și poți alerga în voie.” Poate fi un răspuns mulțumitor, nu? Și mai mult decât atât, după ce i-ai explicat de ce să nu bată mingea în casă, îi poți sugera să vă jucați împreună orice alt joc de interior.

O altă modalitate prin care îl poți arăta celui mic că un comportament este neadecvat este prin demonstrarea faptului că orice acțiune are și consecințe. Și mai mult decât atât, copilul trebuie să învețe să-și îndrepte singur propriile greșeli. De exemplu, a vărsat laptele pe masă. În loc să îl cerți că e neatent și nu are grijă pe unde dă cu mâinile, îi poți sugera să te ajute să strângi mizeria. Data viitoare sigur va fi mai atent! Sau s-a certat cu sora sa și el este cel vinovat… Nu îl certa, nu țipa la el, nu îl pedepsi! Îl poți lăsa să se calmeze, după care îi poți sugera să meargă să își ceară scuze și să îi ofere o îmbrățișare surorii sale.

Pe lângă toate acestea, este necesar să rămâi conectat cu copilul. Orice acțiune contribuie la relația voastră într-un sens bun sau mai puțin bun. Din acest motiv, îți recomandăm ca zilnic, măcar jumătate de oră să îți faci timp pentru a asculta toate neumulțumirile copilului. Nimic nu face mai mult decât o comunicare eficientă. Mai mult decât atât, încearcă să folosești cât mai puțin negația, în dialogul cu copilul. În loc să îi spui „Nu, nu ai voie să te mai joci, pentru că e târziu și trebuie să dormi”, reformulează și spune-i „Da, e timpul să mergi la somn, să te odihnești. Jocul poate continua și mâine.”.

A, și nu te feri să-ți exprimi sentimentele! Spune-i cât de mult îl iubești, și demonstrează-i asta prin fapte, dar și mici gesturi, precum îmbrățișări sau un pupic de „noapte bună”. Pentru mai multe sfaturi despre cum să comunici mai eficient cu copilul tău, cum să te conectezi cu acesta, cum să aveți o relație armonioasă și sănătoasă, îți recomandăm cartea expertului american în parenting, Laurei Markham, „Părinți liniștiți, copii fericiți”.

0 Comentarii

Adauga un comentariu

KidsOut

KidsOut