Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”

Muzeul „Grigore Antipa”

Amplasat pe Șoseaua Kiseleff numărul 1, Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” oferă vizitatorilor un tezaur de peste 2 milioane de exponate, grupate în diferite colecții zoologice, paleontologice, de minerale și roci și etnografice.

Privind desfășurarea activității, Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” vizează 3 direcții: muzeologia, cercetarea și învățământul și popularizarea sa.

Apariția și evoluția Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”

Muzeul datează din anul 1834, luând naștere la inițiativa fratelui domnitorului Alexandru Ghica, Marele Ban Mihalache Ghica, care a donat colecţii importante, incluzând monede greceşti, romane şi bizantine, colecţii de minerale, fosile, moluşte, peşti, păsări şi mamifere, precum şi opere de artă. Conceput inițial sub forma unui cabinet de istorie naturală, muzeul ia forma unei instituții mixte, găzduind  antichităţi, tablouri vechi şi curiozităţi naturale.

Primul director ar secției de zoologie şi mineralogie a fost Carol Wallenstein (1837-1859), în această perioadă muzeul căpătând un character didactic. În următorii 7 ani muzeul este condus de Carlo Ferrerati (1860-1867), acesta lăsându-și amprenta prin îmbogățirea colecțiilor și obținerea de donații atât din țară, cât și din străinătate.

Perioada 1867-1893 este caracterizată de obținerea unor donații importante de către dr. Hilarie Mitrea. La acea vreme, directorul instituției era profesorul Gregoriu Ştefănescu (1867-1893). Cel din urmă îmbogățește colecția exponatelor cu cea mai importantă piesă din muzeu: scheletul de Deinotherium gigantissimum.

Perioada cuprinsă între anii 1893-1944 se distinge prin construirea și mutarea muzeului în actualul sediu. Construirea clădirii se datorează dr. Grigore Antipa, edificiul deosebindu-se prin modernitatea spațiului de expunere. Prin activitatea acestei personalități, colecția instituției este îmbogățită cu piese provenite din diverse colțuri ale lumii. Mai mult, datorită lui Grigore Antipa, la București au fost create primele diorame biogeografice, modelul fiind ulterior extins la marile muzee ale lumii.

În anul 1933 regele Carol al II-lea a hotărât ca muzeul să primească denumirea organizatorului său, Grigore Antipa.

În perioada postbelică muzeul continuă să se dezvolte, activitatea științifică începând să ia amploare odată cu venirea la conducerea sa a doctorului academician Mihai Băcescu (1964-1988). Trebuie menționat că numeroși specialiști ai muzeului au participat la diverse expediții internaționale: Tanzania (1973), Indonezia (1991) şi Brazilia (1994).

Începând cu 1988, sub directoratul lui Dumitru Murariu, muzeul a vizat modernizarea evidenţei patrimoniului, cât şi diversificarea activităţilor cu publicul.

De ce să vizitezi Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”

În prezent, muzeul se bucură de o creștere a numărului expozițiilor temporare, precum și de o diversificare a activităților desfășurate cu publicul. Tot acum se observă și o multiplicare a programelor educaționale de amploare. Toate acestea transformă muzeul în una dintre cele mai importante instituţii de ştiinţă, educaţie, cultură, dar şi de divertisment din ţară, acesta fiind potrivit pentru toate categoriile de vârstă.

Muzeul invită pe fiecare dintre voi la o călătorie printre exponatele celor 3 colecții permanente. La demisol vei savura puțin din „Biodiversitatea României”, la parter vei păși printre ecosisteme de pe toată suprafața pământului, iar la etaj te vei bucura de exponatele preistoriei și istoriei umane, etnologiei, mineralogiei, entomologiei și biologiei marine.

[shareaholic app="share_buttons" id="26044356"]

0 Comentarii

Adauga un comentariu

KidsOut

KidsOut