Dragostea necondiționată și efectele sale

Într-un material anterior am discutat despre dragostea condiționată și efectele sale asupra copiilor. Este posibil ca unii dintre voi să nu se fi regăsit în niciuna dintre modalitățile de exprimare a iubirii, abordate acolo. Nimic dubios. Pentru că mai există un mod de exprimare, acela în care nu doar că îți iubești copilul necondiționat, dar îi și arăți asta indiferent de situație și fără să conteze cum este copilul tău sau ce face.

Să fie oare cea mai bună variantă? Vom încerca să răspundem la această întrebare în cele ce urmează.

Contextul abordării parentale bazate pe dragostea necondiționată

Acest fenomen al exprimării dragostei necondiționate este destul de nou. În anii ‘50, de exemplu, încă persista o abordare parentală bazată pe dragostea condiționată. Aceasta din urmă avea un rol bine-stabilit și unanim acceptat, reprezentând o metodă de a menține controlul, de a încuraja conformitatea și de a insufla părinților anumite valori și convingeri deținute de părinți și societate în general.

Stilul parental bazat pe dragostea necondiționată s-a manifestat mai întâi în America, începând cu anii ‘60. A fost ca o voce colectivă, copiii anilor ‘40-‘50 decizând să își crească la rândul lor copiii, bazându-se pe puterea dragostei necondiționate.

Părinții de la acea vreme, luând această decizie, au considerat că libertatea îi va ajuta pe copii să își crească stima de sine, să stimuleze maturitatea și independența, oferindu-le astfel posibilitatea să devină oameni fericiți și de succes.

Efectele exprimării dragostei necondiționate

Odată cu adoptarea acestui stil parental, apar și unele probleme, menționează psychologytoday.com. Odată ce alegem să ne exprimăm dragostea necondiționată prin diverse recompense, indiferent de comportamentul copilului, această abordare poate afecta de fapt dezvoltarea celui mic, pentru că îl privăm de o lecție extrem de importantă și anume că fiecare persoană suportă consecințele propriilor acțiuni. În acest mod, nu facem decât să contribuim la creșterea unui copil răsfățat, nepregătit pentru a face față obstacolelor pe care le va întâlni în viitor.

Astfel, nu putem spune că dragostea necondiționată există. Sau mai bine zis, ea există, însă exprimarea acesteia nu poate fi necondiționată. Trebuie să conștientizăm că dacă alegem să ne lăsăm copiii să facă ce vor, fără să le demonstrăm că există și consecințe negative ale unor fapte, nu înseamnă că îi iubim necondiționat. Ci doar că îi educăm în lipsa unor principii de viață, acest lucru afectându-i pe viitor și chiar transformându-i în niște copii-problemă.

Mai mult, oricât ne-am dori noi ca cei mici să nu perceapă dragostea noastră ca fiind condiționată, acest lucru e aproape imposibil. De exemplu, copilul este egoist în relația cu fratele său, iar el observă cu tu dezaprobi acest comportament. Percepția lui despre modul în care tu reacționezi este că pentru moment nu îl mai iubești, ție fiindu-ți destul de greu să-i schimbi acest mod de gândire. Însă, pentru a-i aminti că tu îl iubești necondiționat, după ce îi dai un răgaz să asimileze sfaturile tale, îi poți spune cât de mult îl iubești, în ciuda acțiunilor care uneori par că dezaprobă această afirmație.

Copiii au nevoie să știe și să simtă că le oferiți dragoste necondiționată atunci când ne referim la atingerea obiectivelor. Dacă le arătați că îi susțineți și că un posibil eșec școlar, de exemplu, nu îi va priva de iubirea voastră, copiii vor avea toate resursele necesare pentru a-și depăși limitele.

Totuși, în educarea și insuflarea unor principii sănătoase, este nevoie să limităm această dragoste nesecată. Astfel, pentru a insufla copilului calități esențiale, precum cinstea, disciplina, răbdarea sau perseverența, putem avea în vedere principii sănătoase de educare a copilului care, vrem sau nu, implică exprimarea unei iubiri care e la pachet cu obligații și responsabilități, deci condiționată.

0 Comentarii

Adauga un comentariu

KidsOut